PROCEDURA PRIVIND CURĂȚENIE, DEZINFECȚIE, DEZINSECȚIE SI DERATIZARE

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX “SF. GRIGORIE TEOLOGUL” CRAIOVA

PROCEDURA PRIVIND CURĂȚENIE, DEZINFECȚIE, DEZINSECȚIE SI DERATIZARE

Cod: PO 27

Ed.: 1

Rev.:I

 

 

  1. DESCRIEREA PROCEDURII

6.1. Generalităţi. Reguli fundamentale în utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţenie - Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru utilizare în sectorul sanitar.

  • Respectarea tuturor recomandărilor producătorului. Respectarea regulilor de protecţie a muncii (purtarea mănuşilor, ochelarilor de protecţie, echipamentelor impermeabile, etc.). 
  • Etichetarea şi închiderea ermetică a recipientelor. Eticheta trebuie să conţină: numele produsului, familia căreia îi aparţine, termenul de valabilitate, diluţia de lucru, data la care s-a făcut diluţia, perioada de utilizare a produsului diluat menţinut în condiţii adecvate (cu specificare pentru ceea ce înseamnă "condiţii adecvate").
  • NU este permis amestecul produselor! Există riscul unor reacţii chimice periculoase pentru cel care le manipulează, precum şi riscul de inactivare şi incompatibilitate.
  • NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de întreţinere a curăţeniei!
  • Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original.
  • Asigurarea rotaţiei stocurilor, pentru înscrierea în temenele de valabilitate.
  • NU este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost curăţate sau/şi neutralizate.

Responsabili: Directorul/ administratorul / care:

- stabilesc, măsurile pentru realizarea exigenţelor de igienă recomandate pentru spaţii.

- realizează protocolul de igienă al compartimentului şi protocolul de utilizare a produselor de întreţinere folosite.

- instruiesc personalul de execuţie cu privire la aceste exigenţe şi protocoale.

 

6.2. Tehnica de lucru:

6.2.1. Curăţenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice. Aplicarea corectă a metodelor de curăţenie a suprafeţelor, obiectelor şi echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie. Prin activitatea de curăţenie se acţionează asupra tuturor microorganismelor. Nu înlocuieşte dezinfecţia.

 

Metode generale de efectuare a curăţeniei: Spălarea, ştergerea, aspirarea, perierea.

  • Prin spălare sunt îndepărtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile şi substanţele organice. Puterea de spălare depinde de capacitatea de udare. Spălarea se realizează prin folosirea de apă caldă şi substanţe tensioactive. Apa caldă, la 35-45°C, are o putere de spălare, superioară apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare şi dizolvare. Înmuierea cu apă fierbinte (peste 55°C) are dezavantajul coagulării proteinelor, pe care le face aderente de suportul tratat. în funcţie de suportul de tratat, la apa caldă se adaugă 1-2% carbonat de sodiu, săpun sau detergenţi anionici sau produse etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca detergent dezinfectant sau produs pentru curăţare şi decontaminare.

Condiţii de eficacitate:

- utilizarea apei calde cu calităţi chimice corespunzătoare (apa cu duritate mică are efect de spălare optim) şi cu putere de udare mare, prin adaosul unor cantităţi optime de agenţi tensioactivi;

- asocierea spălării cu metode mecanice: agitare, periere, frecare;

- respectarea timpilor de înmuiere şi de spălare (în funcţie de puterea de spălare a apei, de mijloacele mecanice utilizate şi de obiectul supus spălării); spălarea trebuie urmată de clătire abundentă.

Spălarea poate fi simplă (ex.: în igiena individuală, spălarea mâinilor, curăţenia pavimentelor şi a mobilierului) sau asociată cu un ciclu de dezinfecţie prin căldură umedă (ex.: utilizând maşini de spălat pentru lenjerie, veselă, sau cu program inclus de spălare şi dezinfecţie, etc.) şi se completează cu o dezinfecţie chimică cu produse etichetate şi avizate/autorizate ca dezinfectant pentru suprafeţe în ariile cu potenţial de risc infecţios (ex.: suprafeţe în blocuri operatorii, blocuri de naştere, pregătirea tratamentelor, suprafeţe de lucru în laboratoare, etc.).

  • Prin ştergerea umedă a suprafeţelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizează îndepărtarea microorganismelor. Se practică pentru întreţinerea curăţeniei în intervalele dintre spălări. Condiţii de eficacitate: utilizarea de lavete (ştergătoare) curate; umezirea lor cu soluţii proaspete de produse etichetate şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecventă a lavetelor şi a apei de ştergere. La sfârşitul operaţiunii se efectuează decontaminarea lavetelor utilizate.
  • Curăţenia prin aspirare este recomandabilă numai cu aspiratoare cu proces umed, a căror construcţie permite curăţarea şi dezinfecţia lor şi menţinerea uscată după utilizare.
  • Metode combinate. Pentru curăţenia pavimentelor şi a mochetelor (este recomandată limitarea utilizării lor în spaţiile unităţilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizează spălarea şi aspirarea umedă.
  • Alte metode de curăţenie, în anumite cazuri se pot utiliza măturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se recomandă măturatul uscat, sau scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.

Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi trebuie întotdeauna asociate cu aerisirea. Curăţenia se practică în mod obişnuit ca metodă de decontaminare profilactică; în bolile infecţioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeolă, rujeolă, varicelă etc.) aerisirea este singura metodă de decontaminare necesară în focar.

 

Produse utilizate în procesul de efectuare a curăţeniei.

Curăţenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind:

> produse destinate curăţeniei sau

> produse detergent – dezinfectante

Săpunuri:

> Săpun tare: întreţinerea suprafeţelor cu ceramică, ulei, oţel inoxidabil;

> săpun moale (săpun negru): curăţare grosieră (ex.: paviment mozaicat, gresie).

Detergenţi:

> Detergenţi neutri sau detergenţi lichizi universali pentru: mobilier, paviment, veselă şi spălarea manuală a textilelor. Dacă produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spală veselă şi ustensile de bucătărie.

> Detartranţi "tamponaţi" utilizaţi pentru: robinete, baterii, chiuvete inox, alte articole inox.

> Detergenţi-dezinfectanţi sau detergenţii cationici sunt produse a căror proprietate principală este cea de curăţare şi secundar dezinfectantă.

Abrazive

Curăţarea punctuală a suprafeţelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor, cu precauţie pentru suprafeţele emailate.

Produse pentru lustruit

Detergenţi lustruitori sau "de ceruire": spălarea pavimentelor

 

6.2.2. Reguli pentru depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţeniei:

  1. în cadrul entităţii trebuie să existe spaţii special destinate depozitării produselor şi ustensilelor folosite în procesul de efectuare a curăţeniei, aflate în stoc. Spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor, până la utilizare.

Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească spaţiile de depozitare:

- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat;

- zona de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de curăţenie şi accesul uşor la acestea;

- aerisirea: naturală;

- iluminatul corespunzător (natural + artificial);

- gradul de umiditate optim păstrării calităţilor

  1. în fiecare secţie/compartiment, trebuie să existe încăperi special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţeniei, aflate în rulaj şi pregătirii activităţii propriu-zise. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească încăperile de depozitare de pe secţii - compartimente:

- pavimentul şi pereţii trebuie să fie impermeabili şi uşor de curăţat;

- aerisirea naturală; - iluminatul corespunzător (natural + artificial);

- gradul de umiditate optim păstrării calităţilor; locul de organizare a activităţii, sursa de apă şi suprafaţa zonei de depozitare trebuie să permită aranjarea în ordine a materialelor de întreţinere şi accesul uşor la acestea; chiuvetă cu apă potabilă rece şi caldă, săpun, prosop, etc., pentru igiena personalului care efectuează curăţenia;

- chiuvetă (bazin) cu apă potabilă, pentru dezinfecţia şi spălarea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei (lavete, torşoane, mopuri, perii, ş.a.). Dezinfecţia, spălarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţenie se pot face utilizând maşini de spălat şi uscătoare;

- suport uscător pentru mănuşile de menaj, mopuri, perii, ş.a.;

- pubelă şi saci colectori (de unică folosinţă) pentru deşeuri.

 

6.2.3. Reguli de întreţinere a ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei

Zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru, ustensilele utilizate se spală, se curăţă (decontaminează), dezinfectează şi usucă.

Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe (perii detaşabile, mânerul periilor, aspirator, ş.a) se efectuează în funcţie de recomandările producătorului. Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de curăţenie va purta mănuşi de menaj sau mănuşi de latex nesterile.

Dezinfecţia materialului de curăţenie utilizat în:

- spaţiile fără risc se face cel puţin o dată pe săptămână,

- secţiile/compartimentele cu risc crescut se face de rutină, la sfârşitul activităţii (după fiecare utilizare).

 

6.3.1. Dezinfecţia

Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.

Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţenia nu elimină riscurile de răspândire a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară. în orice activitate de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protecţie a muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

 

6.3.2. Dezinfecţia prin mijloace fizice

Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60-95°C (dezinfecţie termică) este un proces complex la care, pe lângă acţiunea căldurii umede, se adaugă şi acţiunea detergenţilor sau a altor substanţe, cât şi acţiunea mecanică de spălare. Acest procedeu se foloseşte la spălarea şi dezinfecţia lenjeriei, veselei, sticlăriei de laborator, instrumentarului.

Fierberea în apă la temperatura de 100°C sau utilizarea aburului de 100°C realizează distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor patogene, precum şi a unor forme sporulate mai puţin rezistente la temperaturi ridicate.

Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor transmisibile cu poartă de intrare digestivă. în anumite cazuri, pentru prevenirea acestor boli, apa de băut se consumă fiartă, răcită şi aerată.

În absenţa maşinilor de spălat cu ciclu de dezinfecţie prin căldură, fierberea este indicată pentru dezinfecţia lenjeriei, tacâmurilor şi veselei care suportă temperatura de fierbere.

Fierberea la temperaturi între 100-110°C se poate obţine prin adaosul unor substanţe care ridică punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea lenjeriei).

Dezinfecţia prin căldură umedă, cu fierul de călcat, completează decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5-10 secunde şi a sporilor, în 50 secunde. Metoda este aplicabilă pentru ţesăturile care suportă acest tratament şi este eficace dacă ţesătura tratată este umezită uniform.

 

6.3.3. Dezinfecţia prin mijloace chimice

Etichetarea acestor produse trebuie să fie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi să conţină în mod obligatoriu concentraţiile de utilizare şi timpii de acţiune aferenţi pentru obţinerea fiecărei "acţiuni cide" în parte.

Dezinfecţia de nivel scăzut - Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau sporii bacterieni. Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de sub 10 minute.

Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut sunt:

- Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi agenţi de spumare;

- Alcooli (70°C, 90°C);

- Hipoclorit de sodiu (5,25%)

Se poate efectua cu produse etichetate de producător şi avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei ca dezinfectante (care conţin şi alte clase de substanţe chimice sau combinaţii ale acestora) la concentraţia de utilizare la care se realizează distrugerea celor mai multe bacterii în forma vegetativă, a unor virusuri, a unor fungi, dar NU distrugerea microorganismelor rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.

 

 

 

Spălarea mâinilor şi dezinfecţia pielii

Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale. Spălarea simplă a mâinilor este definită ca fiind frecarea viguroasă a mâinilor, una de ala, pe toate suprafeţele, după prealabilă umezire şi săpunire (A se vedea Anexa 1).

- se efectuează cu apă şi săpun simplu

- se pot utiliza şi săpunul antiseptic cu activitate bactericidă, detergenţi sau alte produse de spălare ce conţin substanţe antimicrobiene; timpul de contact: 30 secunde - 1 minut.

- scopul: reducerea florei tranzitorii de pe piele

Dezinfecţia igienică a mâinilor

 - se face după spălare şi uscare prealabilă, cu cantitatea de antiseptic necesară, recomandată de producător

- timpul de contact: 30 secunde - 1 minut. - numai în caz de contaminare masivă cu germeni patogeni se recomandă timpi de contact mai mari cu substanţa antiseptică (a se vedea Anexa 2)

- scopul: distrugerea microorganismelor tranzitorii existente pe piele

 

Factori care influenţează dezinfecţia

Ca dezinfectante sunt recomandate numeroase substanţe; este însă de reţinut că acestea aparţin unui număr redus de clase chimice. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente trebuie să se ia în considerare o serie de factori care influenţează dezinfecţia:

  • Spectrul de activitate şi puterea germicidă (tipul de microorganism, rezistenţa microorganismelor)
  • Numărul microorganismelor pe suportul tratat
  • Concentraţia substanţei dezinfectante
  • Timpul de contact şi temperatura • Susceptibilitatea dezinfectanţilor chimici de a fi inactivaţi. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt incompatibile cu detergenţii anionici.
  • Tipul de activitate antimicrobiană: bactericidă sau bacteriostatică. De exemplu, dezinfectantele pe bază de compuşi cuaternari de amoniu sunt numai bacteriostatice la concentraţii mici, în timp ce la concentraţii înalte devin bactericide.
  • Efectul pH-ului:

- Activitate optimă la pH acid: fenolii, halogenii

- Activitate optimă la pH alcalin: glutaraldehida, compuşii cuaternari de amoniu

- Activitate optimă la pH neutru: clorhexidina

  • Stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru: în timp ce soluţia concentrată de hipoclorit de sodiu este instabilă, dicloroizocianuratul de sodiu sub formă de tablete sau granule este foarte stabil, dacă este depozitat în loc uscat.
  • Corozivitatea: hipocloriţii corodează unele metale.
  • Toxicitatea: formaldehida şi glutaraldehida sunt dăunătoare pentru sănătate.
  • Costul produsului

 

Criterii de alegere a dezinfectantelor

  • Eficacitatea
  • Uşurinţă în prepararea şi aplicarea soluţiilor şi în stocarea substanţelor şi produselor
  • Economicitatea
  • Lipsa corozivităţii şi a efectelor distructive
  • Cunoaşterea toxicităţii dezinfectantelor în condiţiile de utilizare şi a măsurilor de protecţie recomandate

 

Reguli generale de practică a dezinfecţiei

Dezinfecţia profilactică completează curăţenia, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea Se recomandă periodic alternanţa produselor dezinfectante, pentru a se evita apariţia rezistenţei microorganismelor.

Dezinfectantele trebuie folosite la concentraţiile de utilizare şi timpii de acţiune recomandaţi de producător.

La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

- folosirea de recipiente curate,

- utilizarea soluţiilor de lucru în ziua preparării, pentru a se evita contaminarea şi degradarea/inactivarea lor

- utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate indicate de producător

Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile proceduri, sau noile produse.

6.3.4. Dezinsecția:

Măsurile pentru prevenirea pătrunderii și răspândirii insectelor:

  • Curățirea și dezinsecția periodică a locurilor de muncă, a depozitelor și a anexelor
  • Reglarea factorilor de mediu (temperatură, umiditate, aerație, etc.) din spațiile de lucru și depozite pentru a nu permite dezvoltarea artropodelor
  • Curățirea și dezinsecția permanentă a locului de depozitare a gunoiului.

Măsuri pentru a preveni infestarea cu muște:

  • Înlăturarea tuturor posibilităților de dezvoltare a larvelor, prin salubrizarea perfectă a spațiilor de lucru, depozitare și incinte anexe;
  • Împiedicarea pătrunderii insectelor adulte în incinta unității, prin închiderea ermetică și automată a ușilor și prin aplicarea sitelor la ferestre;
  • Realizarea prin ventilație a unui contracurent;
  • Folosirea benzilor lipicioase și a momelilor toxice.

Dezvoltarea gândacilor este împiedicată prin:

  • Menținerea în permanență a unei curățenii perfecte;
  • Spălarea periodică cu apă fierbinte și sodă a pardoselii (pentru gândacii negri) și a pereților și mobilierului (pentru gândacii gălbui-roșcați).

Prevenirea invaziei cu furnici se realizează prin:

  • Astuparea prin zidire a tuturor spărturilor;
  • Spălarea cu apă fierbinte și sodă a pardoselii.

6.3.5. Deratizarea:

Măsuri de prevenire:

  • Controlul riguros al ambalajelor mari, în care se livrează produsele pentru prepararea hranei și nu numai, ce se introduc în unitate, pentru a nu ascunde rozătoare sau gândaci;
  • Închiderea ermetică și automată a ușilor și dotarea acestora cu prag, sau cu un sistem de etanșare tip perie, la partea inferioară;
  • Obturarea tuturor fisurilor din pardoseli, pereți, în jurul conductelor, a canalizărilor, dotarea cu site etanșe a sifoanelor de pardoseală, etc.

Combaterea rozătoarelor se realizează prin programe periodice, conform legii.

 

  1. RESPONSABILITĂŢI

 

7.1. Responsabil de proces: îngrijitor de curățenie.

Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul“ din Craiova

©